AVIZ
referitor la proiectul de Ordonanță de urgență privind reglementarea unor măsuri, începând cu data de 15 mai 2020 în contextul situației epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2, pentru prelungirea unor termene, pentru modificarea și completarea Legii nr.227/2015 privind Codul Fiscal, a Legii educației naționale nr.1/2011, cu modificările și completările ulterioare precum și a altor acte normative
Analizând proiectul de Ordonanță de urgență privind reglementarea unor măsuri, începând cu data de 15 mai 2020 în contextul situației epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2, pentru prelungirea unor termene, pentru modificarea și completarea Legii nr.227/2015 privind Codul Fiscal, a Legii educației naționale nr.1/2011, cu modificările și completările ulterioare precum și a altor acte normative, transmis de Secretariatul General al Guvernului cu adresa nr.140 din 14.05.2020 și înregistrat la Consiliul Legislativ cu nr.D504/14.05.2020,
CONSILIUL LEGISLATIV
În temeiul art.2 alin.(1) lit.a) din Legea nr.73/1993, republicată și art.46(2) din Regulamentul de organizare și funcționare a Consiliului Legislativ,
Avizează favorabil proiectul de ordonanță de urgență, cu următoarele observații și propuneri:
1. Prezentul proiect de ordonanță de urgență are ca obiect de reglementarea unor măsuri, începând cu data de 15 mai 2020, în contextul situației epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2, prelungirea unor termene, preconizându‑se intervenții legislative și asupra Legii nr.227/2015 privind Codul Fiscal, cu modificările și completările ulterioare, asupra Legii educației naționale nr.1/2011, cu modificările și completările ulterioare, precum și a asupra altor acte normative.
Precizăm că, prin avizul pe care îl emite, Consiliul Legislativ nu se poate pronunța asupra oportunității soluțiilor legislative preconizate.
2. Menționăm că prezentul proiect nu este avizat de Ministerul Justiției și nu este însoțit de avizul de oportunitate care trebuie emis în vederea promovării unui asemenea demers legislativ.
Totodată, lipsa semnăturii inițiatorului și a avizelor instituțiilor publice implicate poate fi de natură să confere avizului Consiliului Legislativ un caracter condiționat, pe fondul posibilelor observații și/sau propuneri care ar fi formulate ulterior de către acestea.
3. Menționăm că, prin Avizul nr.451/11.05.2020, Consiliul Legislativ a avizat favorabil, cu observații și propuneri, un proiect de Lege privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19 transmis de Secretariatul General al Guvernului cu adresa nr.132 din 11.05.2020, care cuprindea unele soluții legislative similare celor cuprinse în prezentul proiect de ordonanță de urgență (cum ar fi cele de la art.8 sau de la art.25). Precizăm că, în data de 13 mai 2020, Camera Deputaților a adoptat Legea privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, procedura legislativă aflându-se în faza de exercitare a dreptului de sesizare a Curții Constitutionale.
Față de obiectul de reglementare al prezentei ordonanțe de urgență, în măsura în care soluțiile legislative propuse sunt diferite față de cele cuprinse în legea sus-menționată, adoptarea acestora ar putea fi considerate ca reprezentând o contracarare a voinței Parlamentului, contrară dispozițiilor art.61 alin.(1) din Constituție privind rolul Parlamentului, precum și a principiului separației puterilor, consacrat prin art.1 alin.(4) din Constituție. A se vedea în acest sens Decizia Curții Constituționale nr.1221/2008.
Pe de altă parte, acele soluții legislative care sunt complementare celor din legea adoptată, ar putea ridica probleme de aplicare, din perspectiva accesibilității normelor. Sub acest aspect, menționăm că, prin Decizia nr.563/2015, Curtea Constituțională a statuat că pentru a fi îndeplinită cerința de accesibilitate a legii, nu este suficient ca o lege să fie adusă la cunoștință publică, ci este necesar ca între actele normative care reglementează un anumit domeniu să existe atât o conexiune logică pentru a da posibilitatea destinatarilor acestora să determine conținutul domeniului reglementat, cât și o corespondență sub aspectul forței lor juridice.
În plus, în măsura în care proiectul conține și soluții legislative asemănătoare celor cuprinse în legea adoptată, se creează un paralelism legislativ interzis de normele de tehnică legislativă.
4. Potrivit preambulului, adoptarea prezentului proiect este motivată, în principal, de faptul că unele măsuri de sprijin instituite pentru persoane fizice sau juridice, nu își vor mai produce efecte odată cu încetarea stării de urgență, în condițiile în care, în anumite domenii, activitatea nu poate fi reluată total sau parțial.
În raport cu prevederile art.115 alin.(4) din Constituție și cu jurisprudența Curții Constituționale în materie, preambulul ordonanței de urgență trebuie să cuprindă detalierea elementelor de fapt și de drept în susținerea situației extraordinare, a cărei reglementare nu poate fi amânată și care impune recurgerea la această cale de reglementare, precum și eventualele efecte negative care s-ar produce prin neadoptarea proiectului în regim de urgență.
Având în vedere transmiterea la Parlament în urmă cu două zile a proiectului de lege adoptat de acesta în data de 13 mai, este necesară completarea corespunzătoare a preambulului și cu o referire la această situație, ținând seama că, prin Decizia nr.421/2007, Curtea Constituțională a statuat că urgența reglementării nu echivalează cu existența situației extraordinare, reglementarea operativă putându-se realiza și pe calea procedurii obișnuite de legiferare.
Precizăm că, potrivit jurisprudenței Curții Constituționale, nemotivarea sau motivarea necorespunzătoare a urgenței reprezintă motive de neconstituționalitate a ordonanțelor de urgență.
5. Menționăm că, potrivit Comunicatului din data de 13 mai 2020, Curtea Constituțională a constatat că dispozițiile art.4 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.21/2004 privind Sistemul Național de Management al Situațiilor de Urgență sunt constituționale în măsura în care acțiunile și măsurile dispuse pe durata stării de alertă nu vizează restrângerea exercițiului unor drepturi sau a unor libertăți fundamentale.
În motivarea soluției pronunțate, Curtea, în mod similar considerentelor pe care s-a întemeiat Decizia nr.152 din 6 mai 2020 privind starea de urgență, a statuat că actul normativ care restrânge/afectează drepturi și libertăți fundamentale ale cetățenilor sau instituții fundamentale ale statului cade în sfera interdicției prevăzute de art.115 alin.(6) din Constituție, astfel că, respectând cadrul constituțional rezultat ca urmare a revizuirii Legii fundamentale din anul 2003, o reglementare cu un atare obiect nu poate fi decât o lege, ca act formal al Parlamentului.
Prin urmare, și măsurile adoptate prin prezentul proiect trebuie să aibă în vedere aceste considerente, fiind necesară reanalizarea normelor propuse din punct de vedere al instituirii unor soluții legislative care au ca efect restrângerea sau afectarea unor drepturi și libertăți fundamentale ale cetățenilor sau instituții fundamentale ale statului.
În acest sens, precizăm că dispoziția din cuprinsul art.56 alin.(2) lit.b), referitoare la posibilitatea interzicerii, de către personalul militar, a pătrunderii într-un mijloc de transport sau să dispună evacuarea din acesta a oricărei persoane dacă există un pericol la adresa vieții, sănătății sau integrității corporale, a sa sau a altei persoane, fără nicio altă circumstanțiere, dincolo de faptul că reprezintă o restrângere a exercitării unor drepturi, lasă aplicarea respectivei restrângeri la aprecierea exclusivă a personalului militar.
Pe de altă parte, în ceea ce privește art.8 alin.(1), este de analizat dacă adoptarea prin intermediul unei ordonanțe de urgență a soluției legislative de stabilire a unor programe individualizate de muncă, fără nicio altă circumstanțiere, nu ar fi de natură să afecteze, în sensul stabilit prin Decizia Curții Constituționale nr.1257/2009, activitatea unor instituții fundamentale ale statului, a căror sferă este precizată în aceeași decizie a Curții Constituționale, fiind astfel în dezacord cu prevederile art.115 alin.(6) din Constituție.
Prin aceeași decizie s-a reținut că sunt instituții fundamentale ale statului acelea reglementate expres de Constituție, în mod detaliat ori măcar sub aspectul existenței lor, în mod explicit sau doar generic (instituțiile cuprinse în titlul III din Constituție, precum și autoritățile publice prevăzute în alte titluri ale Legii fundamentale).
6. Referitor la titlul proiectului, constatăm că acesta este diferit în Nota de fundamentare față de cel din conținutul proiectului, motiv pentru care este necesară corelarea textelor.
7. La art.1 alin.(1), textul nu este clar, sub aspectul referirii la domeniile în care se vor menține restricțiile. Avem în vedere faptul că, spre deosebire de celelalte norme din proiect, art.1 alin.(1) nu are în vedere eventuala stabilire a stării de alertă. Mai mult decât atât, textul nu precizează care este actul prin care se vor stabili domeniile în care se vor acorda în continuare indemnizațiile.
Sub rezerva acestei observații, recomandăm înlocuirea sintagmei 31 mai 2020 cu expresia data de 31 mai 2020.
La alin.(2),
sugerăm următoarea reformulare: Pe
durata acordării lor,
indemnizațiile acordate potrivit alin.(l) nu sunt supuse executării silite prin
poprire, indiferent de bugetul din care se
suportă.
8. La art.5 alin.(1), pentru claritatea normei, se impune revederea sintagmei se află în concediu și plata indemnizației. Observația se aplică, în mod corespunzător, tuturor situațiilor similare din proiect.
9. La art.7 alin.(1), pentru precizia normei, se va indica data exactă până la care se aplică prevederile vizate din Legea nr.19/2020. Observația este valabilă și pentru alin.(3).
10. Semnalăm că textul de la art.8 necesită a fi reconsiderat, deoarece prin soluția propusă încalcă mai multe prevederi constituționale și principii de drept, astfel:
a) se instituie o derogare sine die, aplicabilă imediat după publicarea în Monitorul Oficial, nejustificată prin niciun act normativ de instituire a stării de urgență sau de alertă, de la prevederile art.118 alin.(1) din Codul muncii referitoare la stabilirea prin acordul părților a programului individualizat de muncă, cu încălcarea principiului așteptării legitime și a principiului securității juridice;
b) contravine prevederilor constituționale referitoare la nediscriminare, care trebuie respectate, chiar și în situația restrângerii exercițiului unor drepturi sau libertăți, printr-o lege adoptată de către Parlament.
Prin faptul că angajatorul va stabili programe individualizate de muncă, fără acordul angajatului, angajatorului i se va permite o conduită abuzivă, căci, renunțând la un program general aplicabil de muncă, va impune unor angajați programe diferite de muncă, fără a ține seama de posibilitățile acestora și, eventual, va impune ore nerezonabile de plecare/sosire față de alți angajați.
Precizăm că tratamentul nediscriminatoriu al angajaților este asigurat numai prin aplicarea prevederilor art.117 din Codul muncii, care se referă la programul general aplicabil tuturor salariaților, iar dacă se urmărește stabilirea unui program individualizat, acesta nu poate fi decât agreat de ambele părți contractuale, în virtutea principiului consensualismului, care guvernează materia contractelor, inclusiv a celor de muncă, așa cum prevede textul de lege lata al art.118 din Codul muncii;
c) în absența decretării unei stări de urgență sau de alertă, obligarea angajatorilor privați la stabilirea pentru salariați a unor programe individualizate de muncă, fără acordul acestora, constituie o ingerință în libertatea economică a angajatorilor, contravenind art.45 din Constituție.
Sub rezerva observațiilor de mai sus, la art.8 alin.(2), semnalăm că textul nu este complet, întrucât prevede modalitatea stabilirii programului de muncă numai în situația persoanelor angajate cu contract individual de muncă, nu și în situația funcționarilor publici, care își desfășoară activitatea în temeiul unui raport de serviciu în cadrul autorităților și instituțiilor publice centrale și locale vizate de alin.(1) al art.8.
Totodată, pentru respectarea normelor de tehnică legislativă, dispoziția din cuprinsul art.8 alin.(6) trebuie prevăzută în finalul proiectului, într‑un capitol distinct, intitulat Dispoziții finale.
Precizăm că, pentru rigoarea și corectitudinea reglementării, în cuprinsul textului, expresia se aplică în termen de 10 zile trebuie înlocuită cu sintagma intră în vigoare la 30 de zile.
În acest context, precizăm că și norma propusă pentru art.66 trebuie prevăzută tot în cuprinsul noului capitol final Dispoziții finale.
11. La art.11 alin.(1), pentru o exprimare corectă, expresia pentru tratarea cazurilor COVID-19 și complicațiile acestora trebuie înlocuită cu expresia necesare pentru tratarea pacienților diagnosticați cu COVID-19 și a complicațiilor acestora.
La alin.(2), pentru unitate terminologică, expresia îngrijirile la domiciliu va fi înlocuită cu expresia serviciile de îngrijiri medicale la domiciliu. Reiterăm observația pentru toate situațiile similare din proiect.
Totodată, pentru precizia normei de trimitere și având în vedere faptul că titlul unui act normativ trebuie redat la prima folosire în text, propunem ca finalul alin.(2) să aibă următoarea formulare: prevăzute la art.223 alin.(1) (12) din Legea nr.95/2006, republicată, cu modificările și completările ulterioare.
La alin.(4), expresia cu destinație servicii medicale spitalicești se va reda cu destinația servicii medicale spitalicești.
12. La art.13, semnalăm că textul este neclar, nefiind precizate sursele de finanțare din care ar putea fi suplimentat necesarul de fonduri destinate suplimentării bugetului Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate, aferent trimestrelor II și III din 2020, lipsind, în acest fel, norma de previzibilitate. În acest context, pentru clarificarea aspectului învederat, este necesară comasarea art.13 cu art.14, articolele ulterioare urmând să fie renumerotate în mod corespunzător.
13. La art.17 alin.(1), pentru claritatea și corectitudinea normei, propunem ca textul să debuteze, astfel:
Art.17. (1) Persoanele asigurate pentru care a fost instituită măsura de carantină ca urmare a unei suspiciuni de infectare cu virusul SARS-CoV-2 și cărora li se interzice continuarea activității beneficiază de....
La alin.(4), pentru respectarea normelor de tehnică legislativă, se impune ca trimiterea la actul normativ invocat în text să fie redată, astfel: potrivit prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr.158/2005 privind concediile și indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr.399/2006, cu modificările și completările ulterioare.
La alin.(5), precizăm că Normele de aplicare a prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr.158/2005 privind concediile și indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate au fost aprobate prin Ordinul ministrului sănătății și al președintelui Casei Naționale de Asigurări de Sănătate nr.15/2018/1.311/2017, cu modificările și completările ulterioare.
Pe cale de consecință, având în vedere că din formularea propusă reiese că respectivele norme urmează a fi elaborate, se impune reformularea textului, în sensul precizării că aceste norme vor fi modificate sau completate pentru a cuprinde reglementările specifice la care se referă alin.(5).
14. La art.18 alin.(2), pentru o exprimare clară, propunem ca textul să aibă următoarea formulare:
(2) Perioada de valabilitate a avizelor eliberate de către direcțiile de sănătate publică județene, respectiv a municipiului București, în perioada stării de urgență, precum și cele eliberate în perioada stării de alertă nu poate depăși data de 31 decembrie 2020.
15. La art.19, se impune revederea și reformularea normei propuse la alin.(3), întrucât în formularea actuală este neclară, putând genera confuzii în aplicarea în practică a actului normativ. Această observație este valabilă, în mod corespunzător, și pentru art.25.
16. La art.22 alin.(1), având în vedere că, după data intrării în vigoare, Legea nr.98/2016 a suferit intervenții legislative de natura modificărilor și a completărilor, pentru un spor de rigoare normativă, se impune inserarea sintagmei cu modificările și completările ulterioare, după titlul acesteia.
La alin.(2), expresiile isntituțiile cu rețea sanitară proprie și și alte structure din compunere trebuie redate sub forma instituțiile cu rețea sanitară proprie, respectivși alte structuri din compunere.
17. La art.25, semnalăm că în absența stabilirii unor elemente obiective pe baza cărora să se poată aprecia dacă o persoană este calificată să ocupe un post și prin neanunțarea publică a vacantării unui post în sistemul bugetar, se încalcă prevederile constituționale referitoare la egalitatea de tratament și implicit art.115 alin.(6) din Legea fundamentală, deoarece angajările nu se vor face în condiții nediscriminatorii, ci prin numirea persoanelor care sunt direct sau prin intermediari anunțate despre existența respectivului post.
18. La art.26, pentru claritatea exprimării, propunem reformularea alin.(1), astfel:
Art.26. (1) Pe perioada stării de alertă, în vederea limitării transmiterii virusului SARS-CoV-2, se prelungesc măsurile de sprijin a persoanelor vulnerabile care se află în izolare la domiciliu, ca urmare a măsurilor de limitare a răspîndirii COVID 19 stabilite prin Ordinul ministrului sănătății nr.725/2020.
Pe de altă parte, dat fiind caracterul temporar al măsurilor ce urmează a fi dispuse în baza la alin.(3) al art.26, este necesară circumstanțierea textului, în sensul invocării exprese a faptului că este vorba de bugetul de stat pe anul 2020, aprobat prin Legea nr.5/2020, cu modificările ulterioare.
19. La art.27 alin.(1), se impune redarea corectă a denumirilor primelor două instituții invocate în text, respectiv Centrul de Cercetări Științifice Medico-Militare și Centrul de Cercetare Științifică pentru Apărare CBRN și Ecologie.
La alin.(2), pentru respectarea prevederilor art.63 din Legea nr.24/2000, republicată, cu modificările și completările ulterioare, se impune ca finalul textului să fie redat, astfel prin derogare de la prevederile art.49 și 50 din Hotărârea Guvernului nr.54/2009 privind condițiile introducerii pe piață a dispozitivelor medicale, cu modificările ulterioare.
20. La art.34, norma nu este suficient de clară, întrucât din redactarea propusă nu rezultă în cadrul căror entități ar urma să se aplice ordinele și instrucțiunile emise de ministrul justiției pentru asigurarea prevenției și reducerea riscului de îmbolnăvire. Se impune, de aceea, completarea textului în mod corespunzător.
Pe de altă parte, este de analizat dacă nu ar trebui ca proiectul să aibă în vedere și alte ministere și alte instituții și autorități publice în cazul cărora respectivele reguli ar urma să fie stabilite prin ordin al conducătorului.
21. La art. 36, referitor la textul propus pentru art.25 alin.(11) din Codul fiscal, sintagma conferă deținătorului un drept contractual de a încasa numerar trebuie înlocuită cu expresia conferă deținătorului dreptul de a încasa numerar, fiind redundantă, în acest context, referirea la un drept contractual.
22. La art.50 alin.(1), întrucât starea de urgență încetează în data de 14 mai ora 2400, referirea la menținerea valabilității respectivelor documente pe durata stării de urgență ar avea caracter neretroactiv doar dacă ordonanța de urgență ar intra în vigoare astăzi, 14 mai 2020, și s‑ar aplica doar pentru această zi. Este de analizat în ce măsură o astfel de reglementare este necesară. Avem în vedere și faptul că normele din cuprinsul art.29 - 32 au în vedere exclusiv perioada de după încetarea stării de urgență.
Observația este valabilă, în mod corespunzător, și pentru art.48 și 49, precum și pentru art.62 ‑ 64.
23. La art.51 alin.(2), pentru un plus de rigoare normativă, este necesar ca sintagma conferit prin convențiile internaționale, actele normative prin care se desființează unilateral regimul vizelor sau actele legislative europene trebuie redată sub forma conferit prin convențiile internaționale la care România este parte, actele normative prin care se desființează unilateral regimul vizelor sau actele legislative ale Uniunii Europene.
24. La art.52 alin.(3), pentru corectitudinea reglementării, apreciem că trimiterea trebuie făcută la art.50 alin.(1), și nu la art.1.
25. La art.53 alin.(1), pentru un spor de claritate în reglementare, precum și pentru corelare cu titlul capitolului IX, este necesar ca textul să prevadă în mod expres perioada în care sunt aplicabile respectivele măsuri. Avem în vedere faptul că, din redactarea propusă, rezultă că norma s-ar aplica în orice situație în care ar fi stabilită starea de alertă. Observația este valabilă și pentru art.56 - 58.
26. La art.53 alin.(3), pentru un spor de rigoare normativă, sugerăm reformularea textului, astfel:
(3) Resursele financiare necesare desășurării activității poliției locale în condițiile alin.(1) se asigură din bugetele unităților administrativ-teritoriale la nivelul cărora este înființată.
27. La art.55, pentru corectitudinea normei de trimitere, textul trebuie să debuteze cu expresia În aplicarea prevederilor art.53 și 54.
28. La art.56 alin.(3), pentru rigoare normativă, sintagma Sistemului național de ordine publică și securitate națională trebuie înlocuită cu expresia Sistemului național de apărare, ordine publică și securitate națională. .
29. La art.59, semnalăm că textul nu prevede în mod expres când anume sunt aplicabile dispozițiile referitoare la respectivele măsuri extraordinare. Precizăm că indicarea acestei perioade doar prin referirea, în titlul Capitolului X, la contextul situației epidemiologice nu este suficientă în acest sens.
Pe de altă parte, textul trebuie reanalizat și reformulat corespunzător, întrucât acesta nu prevede mai multe măsuri excepționale pe care le poate dispune directorul general al ANP.
30. La art.61 alin.(1) lit.b), pentru un spor de precizie, expresia când au fost încarcerate trebuie înlocuită cu sintagma când persoanele au fost încarcerate.
31. Precizăm că după alin.(3) al art.65 trebuie introdusă dispoziția necesară de completare, în ceea ce privește contravențiile, cu prevederile Ordonanței Guvernului nr.2/2001, astfel:
(4) - Contravenției prevăzute la alin.(3) îi sunt aplicabile dispozițiile Ordonanței Guvernului nr.2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr.180/2002, cu modificările și completările ulterioare..
32. La art.63 alin.(3), pentru respectarea rigorilor reglementării în materie contravențională, este necesar ca textul să stabilească limita minimă și maximă a amnezii, în caz contrar neputând fi realizată individualizarea corectă a sancțiunii.
33. La art.68, cu referire la modificarea propusă pentru art.3 alin.(1) din actul normativ de bază, semnalăm că transmiterea solicitării în format letric nu este de natură a asigura în toate cazurile o dovadă clară a comunicării acesteia, propunând, în acest sens, să fie avute în vedere, cu referire la notificările transmise în format letric, numai cele comunicate prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire.
34. La art.70 alin.(1), apreciem că este de analizat dacă soluția legislativă propusă nu are caracter retroactiv. Pe de altă parte, identificarea programelor de transport și a licențelor în funcție de valabilitatea lor la data publicării în Monitorul Oficial al României, a Legii nr.34/2020 nici nu este corectă, întrucât respectiva lege a intrat în vigoare la 3 zile de la data publicării, potrivit art.78 din Constituție.
Este necesară, de aceea, reanalizarea normei sub toate aceste aspecte.
Sub rezerva acestei observații, precizăm că expresia 31.12.2021 trebuie redată sub forma 31 decembrie 2021.
35. La titlul primului Capitol XV (alcătuit din art.70-74) este necesară contextualizarea stării de alertă avută în vedere, similar titlurilor celorlalte capitole din cuprinsul proiectului. Observația este valabilă și pentru titlul celui de‑al doilea Capitol marcat drept Capitolul XV (alcătuit din art.76-77).
În plus, în cazul acestui din urmă capitol, având în vedere dispozițiile propuse la art.76 alin.(4), titlul trebuie să se refere și la activitatea de judecată în materie penală.
36. La art.76 alin.(1), pentru precizie normativă, referirea la starea de urgență trebuie realizată prin indicarea decretelor prin care aceasta a fost instituită și, respectiv, prelungită, similar dispozițiilor din cuprinsul art.50. În plus, întrucât, potrivit titlului Capitolului XV, măsurile temporare se aplică numai pe durata stării de alertă instituită în contextul actualei situații epidemiologice, este necesară completarea corespunzătoare a art.76 alin.(1) și în acest sens, urmând ca alin.(3) să se refere la starea de alertă prevăzută la alin.(1).
37. La art.76 alin.(4), pentru un spor de precizie normativă, textul ar trebui să se refere la instanțele de judecată penală, iar expresia se desemnează trebuie înlocuită cu sintagma se desemnează, de către Înalta Curte de Casație și Justiție.
38. Din punct de vedere al respectării normelor de tehnică legislativă, semnalăm următoarele:
38.1. Referitor la titlul proiectului, constatăm că acesta este diferit în Nota de fundamentare față de cel din conținutul său.
Se impune revederea acestui aspect, astfel încât titlul să fie același indiferent unde este menționat.
De asemenea, precizăm că intervențiile aduse asupra Codului fiscal sunt doar de natura completării, nu și a modificării, aspect care implică reformularea titlului proiectului. În plus, din text trebuie eliminată expresia cu modificările și completările ulterioare.
38.2. Referitor la structura proiectului, constăm că acesta este împărțit în XVI puncte fără să fie precizat că acestea reprezintă sau nu capitole. Sugerăm revederea proiectului din acest punct de vedere și marcarea corespunzătoare a capitolelor, având în vedere și faptul că în proiect unele sunt marcate cu aceeași cifră.
38.3. La art.1 alin.(1), pentru rigoarea exprimării, sintagma art.XI și art.XV se va reda sub forma art. XI și XV.
La alin.(3), deoarece este la prima menționarea în text, este necesar a se reda titlul Ordonanței de urgență a Guvernului nr.32/2020.
38.4. La art.2 alin.(1), deoarece conform normelor de tehnică legislativă instituția derogării operează de la un act normativ la altul, este necesară folosirea acestei instituții în locul exceptării, specifică situațiilor care operează în cadrul aceluiași act normativ, urmând ca expresia Prin excepție să fie înlocuită cu sintagma Prin derogare. Reiterăm această observație pentru toate situațiile similare.
38.5. La art.3 alin.(2), pentru precizia și corectitudinea normei, sintagma Ordinului comum nr.501/5253/2003 se va scris sub forma Ordinului comun nr.501/5253/2003, cu precizarea și a emitenților.
La alin.(3), pentru rigoarea exprimării, recomandăm eliminarea sintagmei privind Cadrul Național al Calificărilor, evitând astfel repetarea sa.
38.6. La art.4 alin.(2), pentru rigoarea exprimării, recomandăm ca sintagma prevăzute la art.30 alin.(2) din anexa la Hotărârea Guvernului nr.118/2014 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr.197/2012 privind asigurarea calității în domeniul serviciilor sociale, cu modificările și completările ulterioare să fie redată sub forma prevăzute la art.30 alin.(2) din Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr.197/2012 privind asigurarea calității în domeniul serviciilor sociale aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.118/2014, cu modificările și completările ulterioare.
Reiterăm această observație și pentru norma de la alin.(3), cu precizarea că în acest caz nu se vor mai menționa titlul respectivelor norme metodologice.
38.7. La art.5 alin.(1), pentru un spor de claritate a textului, expresia plata indemnizației pentru creșterea copiilor prevăzută de art.2 și plata indemnizației pentru îngrijirea copilului cu handicap prevăzute de art.31 trebuie înlocuită cu sintagma plata indemnizației pentru creșterea copiilor în vârstă de până la doi ani și a indemnizației pentru îngrijirea copilului cu handicap, prevăzute la art.2 și, respectiv, art31.
Din considerente de redactare, sintagma prevăzută de art.50 va fi redată sub forma prevăzută la art.50; observația are relevanță pentru toate situațiile de acest gen.
De asemenea, pentru un spor de precizie, precum și pentru o bună înțelegere a textului legislativ, propunem revederea sintegmei inclusiv în prelungirea prevăzută de Ordonanța de urgență a Guvernului nr.32/2020, eventual, pentru o menționare a dispoziției/dispozițiilor legale la care se fac/e referire în contextul dat.
La alin.(2), pentru concordanță cu dispozițiile art.63 din Legea nr.24/2000, republicată, cu modificările și completările ulterioare, expresia prin excepție de la prevederile art.7 alin.(2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.111/2020 trebuie înlocuită cu sintagma prin derogare de la prevederile art.7 alin.(2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.111/2020.
La alin.(3), trebuie eliminată expresia la data, deoarece aceasta a fost scrisă de două ori.
38.8. La art.6 alin.(2), pentru rigoare normativă, textul ...de la încetarea stării de urgență. va fi redat sub forma ...de la data încetării stării de urgență.
38.9. La art.7 alin.(1), expresia art.1 alin.(1) și alin.(11) trebuie scrisă sub forma art.1 alin.(1) și (11).
Totodată, pentru întregirea informației juridice, propunem și citarea titlului Legii nr.19/2020, astfel: privind acordarea unor zile libere părinților pentru supravegherea copiilor, în situația închiderii temporare a unităților de învățământ.
Menționăm că trimiterile ulterioare la acest act normativ se vor face numai sub forma Legea/Legii nr.19/2020, cu modificările și completările ulterioare.
Totodată, trebuie precizat și titlul Hotărârii Guvernului nr.217/2020, în următoarea redactare: ...pentru aplicarea prevederilor Legii nr.19/2020 privind acordarea unor zile libere părinților pentru supravegherea copiilor, în situația închiderii temporare a unităților de învățământ.
La alin.(3), pentru corectitudine, mențiunea cu modificările și completările ulterioare, din final, trebuie să fie plasată imediat după norma de trimitere la Legea nr.19/2020.
38.10. La art.8 alin.(7), expresia le sunt aplicabile Ordonanței Guvernului nr.2/2001 trebuie înlocuită cu sintagma le sunt aplicabile dispozițiile Ordonanței Guvernului nr.2/2001.
38.11. La titlul pct.II, care, potrivit normelor de tehnică legislativă, ar trebui să reprezinte titlul unui capitol al prezentului proiect, respectiv Capitolul II pentru corectitudine, sintagma virusul Sars-Cov-2 se va reda sub forma virusul SARS-CoV-2. Această observație este valabilă, în mod corespunzător, pentru toate situațiile similare din proiect.
38.12. La art.12, pentru precizie normativă, este de analizat dacă norma nu ar trebui să indice un termen pentru adoptarea ordinului ministrului sănătății și al președintelui Casei Naționale de Asigurări de Sănătate.
38.13. La art.13, pentru evitarea repetării cuvântului situații, propunem ca partea de debut a articolului analizat să fie reformulată astfel: În cazurile justificate de evoluția situației....
38.14. Luând în considerare că normele preconizate pentru art.15 și 16 au un conținut asemănător, pentru evitarea creării unui paralelism în reglementare, propunem revederea celor două elemente structurale.
38.15. La art.17 alin.(1), pentru concordanță cu prevederile art.36 alin.(1) din Legea nr.24/2000, republicată, cu modificările și completările ulterioare, propunem reconsiderarea textului, întrucât în forma actuală acesta este lipsit de claritate. Avem în vedere expresia beneficiază ... pentru o perioadă, din text neînțelegându-se care este această perioadă.
La alin.(5), deoarece titlul Ordonanței de urgență a Guvernului nr.158/2005, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr.399/2006, cu modificările și completările ulterioare, a mai fost redat, este necesară înlocuirea lui cu mențiunea referitoare la evenimentele legislative suferite de acest act normativ.
38.16. La art.18 alin.(1), pentru rigoarea redactării, propunem ca în loc de alin (6) și (7) ale art.172 să fie scris art.172 alin.(6) și (7).
Totodată, după titlul Legii nr.95/2006 va fi inserat și termenul republicată în fața sintagmei cu modificările și completările ulterioare.
La alin.(2), pentru corectitudinea redactării, propunem ca data de 31.12.2020 să fie redată sub forma 31 decembrie 2020.
38.17. Întrucât art.19 alin.(3) este prezentat într-o modalitate improprie stilului normativ, fiind lipsit de claritate în exprimarea ideilor juridice ce se doresc a fi reglementate, propunem revederea și reformularea acestuia. Se impune, de aceea, revederea sintagmei drepturile salariale ale angajaților detașați în condițiile prevăzute la alin. (1) și (2), este salarizat de către instituția.
38.18. La art.22 alin.(1), pentru corectitudinea redactării, propunem ca expresia litera c) să fie redată sub formă abreviată, și anume lit.c), iar în finalul textului trebuie să se regăsească sintagma cu modificările și completările ulterioare, având în vedere că legea citată a suferit respectivele evenimente legislative după adoptare.
38.19. La art.26 alin.(1), mențiunea ordin al ministrului sănătății nr.725/2020... trebuie scrisă Ordinul ministrului sănătății nr.725/2020....
Totodată, trebui revăzută ultima parte a alineatului în discuție, deoarece se repetă.
38.20. La art.30, pentru suplețea normei, propunem eliminarea titlurilor celor două decrete invocate. Observația este valabilă pentru toate situațiile similare din proiect.
38.21. La art.32 alin.(1), pentru corectitudinea redactării, propunem ca în loc de prevăzut de art.56 alin.(4) și 62 alin.(1)... să fie scris prevăzut la art.56 alin.(4) și la art.62 alin.(1)....
În plus, pentru rigoare normativă, expresia până la 1 noiembrie 2020 se va înlocui cu sintagma până la data de 1 noiembrie 2020.
Pentru precizie, propunem și indicarea articolului din Ordonanța de urgenta a Guvernului nr.29/2020 care a dispus prelungirea termenului, și anume art.XI alin.(1).
38.22. La titlul cap.IV, pentru o exprimare mai adecvată și pentru corelare cu titlul proiectului, sugerăm înlocuirea sintagmei în contextul evoluției epidemiei cu virusul Sars-Cov-2cu formularea în contextul situației epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2; observația este valabilă pentru toate situațiile similare din proiect.
38.23. La art.35 alin.(1), la partea introductivă, pentru o exprimare mai adecvată, dar și pentru o corectă și completă informare juridică asupra actului normativ invocat, sintagma așa cum este acesta reglementat de Ordonanța de urgență nr.34 din 4 iunie 2014 privind drepturile consumatorilor în cadrul contractelor încheiate cu profesioniștii, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative se va înlocui cu formularea astfel cum este acesta reglementat prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr.34/2014 privind drepturile consumatorilor în cadrul contractelor încheiate cu profesioniștii, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, aprobată cu modificări prin Legea nr.157/2015, cu modificări le și completările ulterioare.
De asemenea, pentru un spor de precizie, sugerăm ca sintagma intervalul anterior menționat să fie înlocuită cu expresia intervalul 8 martie-30 septembrie 2020.
La alin.(2), teza I, sintagma de a oferi un termen de cel puțin 30 zile cumpărătorului de bilete se va reda sub forma de a oferi cumpărătorului de bilete un termen de cel puțin 30 de zile.
38.24. La titlul cap.VII, întrucât intervenția legislativă este de completare, nu și de modificare a Legii nr.227/2015, dar și pentru un spor de suplețe, recomandăm eliminarea sintagmelor Modificarea și și publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.688 din 10 septembrie 2015.
Pe de altă parte, semnalăm că acest capitol, și inclusiv norma preconizată pentru art.36 nu se încadrează armonios în ansamblul proiectului, în condițiile în care atât normele precedente, cât și cele care succed se referă la adoptarea, în diferite domenii, a unor măsuri în contextul situației epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2; prin urmare, sugerăm analizarea acestui aspect și reamenjarea normelor proiectului din acest punct de vedere.
38.25. Sub rezerva celor precizate la punctul anterior, la art.36, pentru rigoare redacțională, partea dispozitivă se va reformula astfel:
Art. 36 După alineatul (10) al articolului 25 din Legea nr.227/2015 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.688 din 10 septembrie 2015, cu modificările și completările ulterioare, se introduce un nou alineat, alin.(11), cu următorul cuprins:.
38.26. La art.37, întrucât actul normativ menționat este la prima citare în cadrul proiectului, sintagma Legii nr.1/2011 se va înlocui cu sintagma Legii educației naționale nr.1/2011.
De asemenea, sugerăm revederea normei de trimitere la art.361 alin.(3) lit.c) din legea amintită, întrucât această prevedere se referă la generația de elevi cărora îi sunt aplicabile prevederile legii, iar generația actuală de elevi nu se află în respectiva categorie.
38.27. La art.38, referitor la teza I, este de analizat dacă aceasta nu ar trebui să prevadă și perioada pentru care se aplică derogarea respectivă.
Totodată, propunem eliminarea expresiei De asemenea din debutul tezei a II-a a normei.
În cazul în care și teza a II-a este concepută ca o derogare de la prevederile art.9 alin.(2) din Legea nr.1/2011, propunem restructurarea articolului în 3 alineate distincte, marcate în mod corespunzător, câte un alineat pentru fiecare teză a actualei norme, concomitent cu utilizarea normelor de trimitere în cadrul articolului, dacă este cazul (avem în vedere teza a III-a, cu referire la termenul Finanțarea).
38.28. La art.40, pentru o corectă și completă informare juridică asupra actului normativ citat, sintagmele Ordonanța de Urgență nr.75/2005 și aprobată prin Legea nr.87/2006 se vor reda sub forma Ordonanța de urgență a Guvernului nr.75/2005, respectiv aprobată cu modificări prin Legea nr.87/2006.
Referitor la norma de trimitere la art.10, este necesară precizarea apartenenței acestuia la Ordonanța de urgență a Guvernului nr.75/2005, aprobată cu modificări prin Legea nr.87/2006, cu modificările și completările ulterioare; altfel, trimiterea apare ca fiind făcută la art.10 din prezentul proiect.
38.29. La art.42, întrucât dispoziția la care se face trimitere în cadrul părții introductive a normei preconizate cuprinde numai lit.a)-c), pentru rigoare normativă, sintagma art.242 alin.(4), lit.a), b), și c) din Legea nr.1/2011... se va redacta astfel: art.242 alin.(4) din Legea nr.1/2011 ....
38.30. La art.46, din considerente de tehnică legislativă, norma se va redacta, astfel:
Art. 46 La data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, se abrogă articolele 7, 10 și 11 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.58/2020 privind luarea unor măsuri pentru buna funcționare a sistemului de învățământ, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.347 din 29 aprilie 2020.
38.31. La art.47, semnalăm că nu se poate înlocui o anexă dintr-o hotărâre a Guvernului printr-o ordonanță de urgență, deoarece suntem în fața a două acte normative de nivel diferit. Este necesară eliminarea acestei norme, aspect care implică și renunțarea la anexa nr.1 a proiectului.
Totodată, proiectul trebuie să prevadă obligația Guvernului de a modifica prin hotărâre anexa nr.1 la Hotărârea Guvernului nr.225/2020, urmând a se stabili și un anumit termen în cadrul căruia urmează a se face această intervenție legislativă.
38.32. La art.48 alin.(2), recomandăm revederea normei, având în vedere posibilul caracterul retroactiv al acesteia.
38.33. La art.49, teza I, pentru o completă informare juridică, după titlul Ordonanței de urgență a Guvernului nr.195/2002 se va insera termenul republicată; observația este valabilă și pentru cazul asemănător de la teza a II-a a articolului.
38.34. La art.50 alin.(2), pentru respectarea stilului normativ, sintagma peste termenul indicat la se va reda sub forma după expirarea termenului prevăzut la.
38.35. La art.51 alin.(1) și (2), pentru suplețea normei, întrucât titlul Ordonanței de urgență a Guvernului nr.194/2002 a fost deja redat anterior în cuprinsul normativ, nu mai este necesar a se reda.
La alin.(3), pentru rigoare normativă, sintagma potrivit alin.(1) sau alin.(2), se va reda sub forma potrivit prevederilor alin.(1) sau (2).
38.36. La art.53 alin.(2), sintagma Conducerea operațională în sensul alin.(1) se va reda sub forma În sensul alin.(1), conducerea operațională
38.37. La art.54 alin.(2) și (3), pentru unitate redacțională, sintagmele emise potrivit alin.(1) și emise potrivit alin.(1) și (2), se vor reda după modelul emise potrivit prevederilor alin.(1), respectivemise potrivit prevederilor alin.(1) și (2) .
38.38. La art.61 alin.(1), sintagma Prevederile art.59 și art.60... se va reda sub forma Prevederile art.59 și 60....
38.39. La art.65 alin.(3), în loc de conform alin.(1), ... conform alin.(2).se va utiliza expresia potrivit prevederilor alin.(1), ... potrivit prevederilor alin.(2).
38.40. La art.66, expresia Partea I trebuie eliminată.
38.41. La art.67 alin.(3), pentru rigoare normativă, sintagma potrivit 232 din Legea... se va reda sub forma potrivit prevederilor art.232 din Legea....
Totodată, titlul Legii nr.227/2015 nu se va mai reda în măsura în care a fost deja redat anterior în textul normativ.
38.42. La art. 68, având în vedere că soluția propusă constă într-o intervenție legislativă asupra unui singur element structural, este necesară reformularea textului, astfel:
Alineatul (1) al articolului 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 37/2020 privind acordarea unor facilități pentru creditele acordate de instituții de credit și instituții financiare nebancare anumitor categorii de debitori publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 261 din 30 martie 2020, cu modificările ulterioare, se modifică și va avea următorul cuprins:.
În continuare, se va reda textul propus pentru alin.(1) al art.3, eliminându-se partea introductivă de la pct.1.
La textul propus, pentru utilizarea stilului normative, sintagma de la intrarea în vigoare se va reda sub forma de la data intrării în vigoare.
38.43. La art.69, din considerente de ordin redacțional, norma de trimitere se va reda sub forma art.7 alin.(20).
38.44. La art.71, referitor la sintagma operatorii de transport, este de analizat dacă aceasta nu ar trebui să includă și categoriile de transport avut în vedere (rutier, naval, feroviar).
38.45. La art.72, referitor la norma de trimitere la art.105 alin.(2) lit.ee), având în vedere că respectiva normă urmează să fie introdusă prin prezentul proiect, este necesar ca norma de trimitere să se facă sub forma la art.105 alin.(2) lit.e1), deoarece normele de tehnică legislativă prevăd că articolele sau alineatele nou-introduse, vor dobândi numărul structurilor corespunzătoare celor din textul vechi, după care se introduc, însoțite de un indice cifric, pentru diferențiere.
38.46. La art.73, formulăm următoarele observații și propuneri:
a) la partea introductivă, pentru respectarea normelor de tehnică legislativă, propunem următoarea redactare:
Art.73. - Legea educației naționale nr.1/2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I nr.18 din 10 ianuarie 2011, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează:
b) din același considerent, părțile dispozitive se vor reda sub forma:
1. Alineatul (1) al articolului 84 se modifică și va avea următorul cuprins:
2. Alineatul (2) al articolului 84 se abrogă;
3. Alineatul (3) al articolului 84 se modifică și va avea următorul cuprins:
4. Alineatul (31) al articolului 84 se modifică și va avea următorul cuprins:
5. După alineatul (34), al articolului. 84, se introduce un nou alineat, alin. (35) cu următorul cuprins:
6. La articolul 105 alineatul (2), litera e) se modifică și va avea următorul cuprins:
7. La articolul 105 alineatul (2), după litera e) se introduce o nouă lit. e1), cu următorul cuprins
următorul cuprins:
8. După alineatul (6) al articolului 111, se introduce un nou alineat, alin. (7), cu următorul cuprins:.
c) La pct.3, la textul propus pentru alin.(3) al art.84, semnalăm că sintagma la cererea acestora este neclară, deaorece nu se întelege dacă cererea vizează școlarizarea în localitatea de domiciliu sau transportul gratuit; propunem revederea și reformularea normei.
d) La pct.7, pentru respectarea normelor de tehnică legislativă, soluția propusă va viza introducerea lit.e1) și nu a lit.ee).
Astfel, partea dispozitivă se va reda potrivit modelului corespunzător propus de la lit. b) supra, iar în debutul textului propus se va insera marcarea e1).
e) La pct.8, la textul propus pentru alin.(7) al art.111, din considerente de redactare, în debutul textului se va insera cifra (7).
38.47. La art.74, întrucât soluția propusă vizează introducerea unei dispoziții de adoptare a unei hotărâri a Guvernului prin care să fie stabilite mecanismele de decontare, pentru respectarea stilului normativ în redactarea actelor normative, propunem următoarea redactare:
În termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, la propunerea Ministerului Educației și Cercetării împreună cu Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației și Ministerul Transporturilor, Infrastructurii și Comunicațiilor se vor reglementa prin hotărâre a Guvernului mecanismele de decontare a sumelor de la bugetul de stat..
38.48. Constatăm că punctele care urmează după punctul XVI sunt marcate ca fiind pct. XV și XVI în loc de XVII și XVIII. Se impune corecția de rigoare.
38.49. La art.76 alin.(1), pentru unitate în redactare în cadrul proiectului, textul se va reformula, astfel:
Art. 76 (1) Prin derogare de la dispozițiile art.338 din Legea nr.135/2010 privind Codul de procedură penală, cu modificările și completările ulterioare, plângerile împotriva măsurilor și actelor de urmărire penală prevăzute de art.336 - art.339 din aceeași lege, care au fost înregistrate după încetarea stării de urgență ... , se rezolvă într-un termen de 30 de zile.
Menționăm că textul trebuie completat cu o precizare referitoare la momentul până la care se aplică derogarea.
La alin.(4), din considerente de tehnică legislativă, sintagma dispozițiile art.76 din Codul de procedură penală se va reda sub forma dispozițiile art.76 din Legea nr.135/2010, cu modificările și completările ulterioare.
38.50. La art.78 alin.(2), semnalăm că soluția propusă nu asigură claritate și precizie normei, deoarece nu se înțelege dacă normele proprii sunt aprobate sau urmează să fie aprobate.
De asemenea, în ceea ce privește hotărârea Guvernului, nu se poate deduce dacă este vorba de un act normativ aflat în vigoare sau de un act normativ ce urmează a fi adoptat.
În situația în care se are în vedere un act normativ în vigoare, este necesară redare unei norme de trimitere la acesta cu toate elementele de identificare ale actului normativ.
În cazul în care prin soluția propusă se urmărește elaborarea unor acte normative, norme proprii și hotărâre a Guvernului, este necesară redarea unor dispoziții distincte de adoptare a acestora, stabilind și termenul de elaborare și data intrării lor în vigoare.
Totodată, pentru respectarea exigențelor în redactarea actelor normative, după titlul Legii nr.98/2016 se va insera sintagma cu modificările și completările ulterioare.
PREȘEDINTE
dr. Dragoș ILIESCU
București
Nr.460/14.05.2020